Luni 14.04 pe drum si pe acolo
Dimi la zece, când sa ies din camera aud mare zgomot afara; deschid ușa și văd în patio: turna cu găleata. Zic, “ok”, salut gazda și plec spre gara. Din fericire se liniștește ploaia, și e ok.
Am tren spre Antequera, acel oraș despre care am considerat ca doua ore vor fi suficiente ca sa îl vizitez. Se pare ca am extras cam cât s-a putut, trei-patru-cinci ar fi fost mai oneste, dar nu necesare neapărat. Am urcat pe firul apei pe strada principala, am ajuns la Alcazaba, castelul de acolo, am făcut un tur de jumătate de ora, acoperind cam toate zonele, și am revenit la gara, și cu o șaorma în mâini. Foarte drăguță cetatea, cumva îmi amintește de alte Cetăți în ruina, gen Lindos sau Parga.
Prind trenul de 14 spre malaga, astfel încât rămâne timp pentru alte doua Cetăți în ruina: superbe de altfel, cea din vârful malaga, xxxxxxx, la care ajungem urcând cu greu, de la 0 la 125 de metri, și practic plimbarea principala e pe metereze.
Detalii: pai e construită tot pe atunci, de cineva …
Apoi coboram la nivelul orașului.”, ca sa urcam in Alcazaba, un fel de “dacă am ratat Alhambra”! E ok, are câteva grădini care ma fac sa ma gândesc la 1001 de nopți, poveștile acelea care zugrăvești un peisaj exact ca cel de aici. Grădini cu Fântâni, trandafiri, portocali. :)) offf Copilărie copilărie.
Detalii istorie???
Ne mai învârtim prin oraș un pic. E si aici procesiune, trebuie sa navigam în volte ca sa o evitam.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu