In ultima suta de ani au fost numeroase masacre in oras, cu diverse etnii fiind macelarite (evrei de arabi, arabi de evrei, unii si altii de alte armate, etc.).
Pe noi ne-a luat in primire inca de la intrare un pusti arab, care ne-a condus catre colonia israeliana din centrul orasului.
Dupa ce am trecut prin punctul de control, am traversat colonia, unde era un puternic contrast cu agitatia din restul orasului.
Apoi ne-am intors in centru si am trecut prin bazar. Cam amarati...
Pustiul arab se plangea ca israelienii arunca de sus, din colonie, toate gunoaiele si mizeriile.
Apoi ne-a dus intr-o casa unde fusesera macelariti niste palestinieni, cu ocazia unei revolte locale.
Printre cele mai importante locuri din oras este Mormantul Patriarhilor, unde isi dorm somnul de veci Avraam, Isaac, Iacob, Sara, Rebeca si Lea. Este impartit in doua sectiuni, una adapostind o moschee, cealalta o sinagoga.
Pustiul arab ne-a condus pana acolo, unde ne-a lasat, si am trecut prin alte doua puncte de control pana sa intram. Zona este foarte sensibila, intrucat in 1994 un extremist evreu a intrat in moschee si a deschis focul cu mitraliera, omorand si ranind in stanga si in dreapta, pana cand a fost prins si omorat de cei dinauntru. 29 de morti si peste 125 de raniti au ramas intr-o baie de sange.
In moschee, mormintele patriarhilor.
Complexul, vazut din exterior
Am plecat de acolo... Tensiunea era palpabila... In sinagoga, evreii celebrau Sabatul, dansau si cantau, in vreme ce arabii din moschee aruncau priviri lungi inspre ei (cele doua, moscheea si sinagoga, sunt separate de o camera unde se afla un mormant sfant pentru ambele religii, camera avand ferestre cu gratii, dar deschisa, astfel incat se poate vedea / auzi ce fac cei din partea cealalta).
Inapoi in oras am mers la un restaurant arab, unde patronul ne-a intampinat cu gura pana la urechi: un pranz costa 40 de shekeli, cu coca cola inclusa.
Am vrut sa las si un bacsis, refuzat insa de patronul zambitor: "40 shekels, cola included!!!". Mi-a ramas in minte imaginea lui, si mult timp apoi am reflectat la oamenii din Hebron si la viata lor agitata...
Am luat-o inapoi spre Betleem, si am trecut prin punctul de control din inima zidului, dupa o lunga coada. Pentru noi trecerea frontierei inapoi in Israel a fost lejera, pentru palestinieni era un pic mai complicata...
De acolo ne-am intors in linistitul si curatul Ierusalim, departe de toata agitatia din Teritoriile Palestieniene.
Zidul Plangerii
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu