Ziua 3 - Glacier 3000
Elvețienii au avut câteva idei ferme, printre care traversarea și accesarea munților de prin țara lor. Așa că în ultimii 150 de ani au construit tunele, căi ferate și teleferice pe unde au putut - și au putut prin multe locuri. Întâi ca să faciliteze transportul, apoi ca să faciliteze turismul - astfel că spre multe piscuri se poate ajunge indiferent de vârstă și de condiție fizică via trenuri, telecabine, telegondole, funiculare, etc…
Așa e la Lucerna - la Muntele Tiflis, sau în altă parte, Jungfraujoch (aici, apropo, trebuie să mai investighez, e ultra marketat, poate niște ski în viitor??). șamd..
De ce am ales noi Glacier 3000? păi, e prezentat ca fiind cel de pe care se văd marile vârfuri ale Elveției, plus Mont Blanc. E și în direcția bună pentru drumul nostru, se combină cu o întoarcere spre Berna, hai acolo!
Plecăm din hotel cumva în ultima clipă, și fugim un pic ca să prindem clandestini trenul din gara Brig; ne dăm jos după 10 minute, la Visp, întrucât nu reușim să cumpărăm bilet online din tren - aflăm ulterior că este imposibil să iei bilet online după ce trenul pleacă din gară - destul de logic, de altfel. Oricum, nu vrem să riscam, amenda e mare, și în intervalul pană la următoarea conexiune spre Gstaad luăm și un mic-dejun în Visp, care pare și el un orășel simpatic., așa că lucrurile se leagă cumva.
Visp
În Gstaad în gară nimerim un autobuz care tocmai pleca spre Col de Pillon - trecătoarea din care se urcă la Glacier 3000 - și ce bine că aveam și niște franci cash, șoferul nu acceptă card… (pană acum ne-am descurcat cu cardul, doua zile și jumătate)...
Spre Col de Pillon, trecând prin Gstaad
Intru în telecabină, mă așez la mijloc undeva, de unde sa pot privi spre podea sau să pot tine ochii închiși. Dar e spectaculos, cursa este super lină, și reticențele mele dispar pe la jumatea drumului, iar apoi sunt și mai curios la a doua telecabină.
Sus suntem langă vârfurile numite Les Diablerets.
Acolo ar trebui să vedem toți munții mari din Elveția și chiar din Franța - așa este marketingul vârfului. Sunt trei mari ținte : Matterhorn, emblema Europei (da, se vede), Mont Blanc (e în spatele unui alt vârf, nu se vede), și cele 3 vârfuri din centru (Jungfraujoch șamd ) care nu prea se văd, dar să zicem că sunt acolo.
Îmi pare rău că pozele nu surprind suficient realitatea și frumusețea peisajelor… pentru cine citește, poate mai este activă camera aceasta: https://www.glacier3000.ch/en/webcams/ sau ceva similar, ask google...
Sus, acolo
Am un mare regret: că nu am parcurs podul suspendat între cele două vârfuri la 3000 de metri. Era perfect sigur. offf.
Ne întoarcem la Gstaad, și petrecem o oră și ceva pe acolo. Of, înțeleg de ce este așa de scump. Este scos din cărțile poștale. Pietonala centrală trece pe langa idilice clădiri îmbrăcate în lemn și cu flori roșii agățate de balcoane, cu magazine de super-firme la parter - Patek Phillipe, de exemplu.
Ședința de seară nu mai are obiective strategice. Mâine vizităm Berna, apoi plecăm înapoi la Zürich. Rămâne de văzut dacă mai avem timp sa integrăm Solothurn. T. pare evaziv în aceasta privință. Vedem mâine.
Hărți de azi
Visp - Gstaad
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu