Ziua 5 – Armenia, Sevan, Geghard, Garni

Am luat un tur cu operatorul local – Envoy Hostel. Impreuna cu o familie de americani (sot, sotie, plus doi copii de vrei 15-16 ani), o canadianca (toti cinci cu rezidenta in Qatar, ca si filipinezii din Georgia), si un moldovean (cu rezidenta in Ancona, Italia). Am atins cateva dintre locurile de suflet ale Armeniei. Manastiri uitate de Dumnezeu, lacuri la fel, si privelisti superbe ale muntelui Ararat (care se afla in Turcia – anecdota spune ca turcii s-au cam suparat prin 1920 cand Armenia a afisat pe steag acest simbol care nu le apartinea teritorial, insa nu au avut nicio replica in fata ambasadorului sovietic care le-a spus ca nici luna (de pe steagul Turciei) nu este teritoriu turcesc, deci sa o lase mai moale...).

Ziua 4 – Armenia, Erevan

Nimic mai adevarat decat ca sa nu judeci ceva dupa prima impresie. Armenia este elocventa in acest sens... 

Ziua 3 – Georgia, Kazbegi

Desi Georgia nu este o tara mare, unele distante sunt tulburatoare ca durata, mai ales ca o buna parte dintre ele se desfasoara prin munti. In lipsa de timp, am decis sa ignoram litoralul Marii Negre (aflat la vreo 7-8 ore de capitala), si sa mergem intr-o excursie de o zi in muntii din nord (aranjata de gazda noastra), pana la Kazbegi.

Ziua 2 – Georgia, Tbilisi

Am plecat iar spre zona centrala, spre un al treilea cartier vechi. De acolo, trecand printr-un parc...

Ziua 1 – Georgia, Tbilisi

Tbilisi (imi place la nebunie alfabetul lor, care are cam aceleasi sunete cu cel latin, dar se scrie altfel – de exemplu Tbilisi: თბილისი), este un oras foarte intins (726 km patrati, dupa Wikipedia, adica de trei ori mai intins decat Bucurestiul clasic cu cei 228 km patrati ai sai – care nu includ ce este in Soseaua de Centura, adica vreo 700 km patrati in total), cu o populatie de vreo 1,1 milioane de locuitori (1,4 conform Wikipedia). 

Ziua 0 Bis – Pe drum

Am plecat cu o cursa Pegasus via Istanbul – Sabiha Gokcen Airport, unde nu prea ai mare lucru de facut, nu au nici macar zona de fumatori (cu exceptia ilegala a toaletelor, unde mereu intra cate unul sa traga o tigara). Am tras la o cafenea, unde am petrecut vreo doua ore in compania unui azer stabilit in Olanda, care mergea in tara natala pentru un eveniment in familie; din discutia cu el a reiesit mai ales admiratia pentru actualul presedinte (care, dupa standardele occidentale, nu este prea democrat) si o vaga animozitate fata de armeni (“acel popor care nu se intelege cu niciun vecin!”) – pentru referinte pe aceasta tema trebuie mentionat conflictul din Nagorno-Karabah dintre Armenia si Azerbaijan, sau amarul gust al armenilor dupa genocidul din Imperiul Otoman din 1915.

Ziua 0 - Prefata Georgia & Armenia

OK, am fost in tarile care ma atrageau cel mai tare – Israel, Iran, Japonia (un pic deprimant, as zice, pentru ca nu ramane decat restul lumii :) ). Pentru celelalte 50 de destinatii avute in vedere am decis ca cel mai bine ar fi sa le organizez in functie de timp, zona, oferte de avion, tovarasi de calatorie, etc.