- Balea Lac - traseu banda albastra
- Saua Paltinu - 1 ora?...- Saua Paltinu - Vf. Laitel (2.390m) - Lacul Caltun (2.135m), traseu banda rosie
, timp: aproximativ 3 ore- Lacul Caltun - Vf. Negoiu (2.535m) prin Strunga Doamnei, traseu banda rosie
si banda galbena 
, timp: aproximativ 2 ore- Vf. Negoiu - Lacul Caltun prin Strunga Doamnei,
, timp: aproximativ 1 ora- Lacul Caltun - Tunel Transfagarasan, traseu cruce albastra
, timp: aproximativ 3 ore- Tunel Transfagaran - Balea Lac, timp: aproximativ 10-15 minute.
Pentru o persoana intr-o forma fizica si psihica buna, totul dureaza in jur de 12 ore (cu pauzele de rigoare incluse, adica un total de aproape 2 ore - gen 40 de minute la Caltun la dus, 40 de minute la Negoiu, 20 de minute la Caltun inapoi, plus alte pauze pe traseu). Diferenta de nivel de parcurs este de +/- 1.111m de la Balea Lac la Lacul Caltun, sau ~+/- 1.450m daca se include si Varful Negoiu.
Ar mai fi de adaugat ca traseul de acces catre Negoiu prin Strunga Dracului este inchis din cauza caderilor de stanci, care au deteriorat semnificativ lanturile si cablurile de sprijin, plus ca riscul producerii unor noi caderi este foarte ridicat.
In fine, destul cu detaliile tehnice, sa povestesc cum am vazut eu aceasta excursie...
Studiind indelung hartile si opiniile altor turisti, mi s-a parut o idee foarte buna pentru un weekend semi-prelungit. Plecare din Bucuresti vineri dupa-amiaza, campare la Balea Lac, facut traseul sambata, dormit (din nou) la Balea Lac, si retur duminica (eventual, cu o tura scurta inainte de plecare, la Lacul Capra si inapoi, daca ne-or mai tine picioarele). Faptul ca la intoarcere am auzit la radio ca "experienta este acel ceva care te ajuta sa recunosti o greseala atunci cand o faci a doua oara" m-a facut sa zambesc :). Uitasem parca stresul psihic la care ma supusesem de fiecare data cand am mers spre Negoiu (de doua ori, inainte de aceasta tura), din cauza raului de inaltime, cu care cei ce sufera de el se intalnesc frecvent in aceasta parte a Muntilor Fagaras. Uitasem de cele 14 ore de mers extenuant catre Cabana Negoiu din Gara Arpas din 2009, si de cele trei zile in care am ajuns in final pe Varful Negoiu in 2010, dupa care am trecut la milimetru pe langa o operatie de menisc... Uitasem de cablul de sustinere care s-a desprins si era cat pe ce sa il arunce in prapastie pe un tovaras, pe drumul de intoarcere din creasta, aproape de Cabana Negoiu...
amintiri despre acea excursie: http://iva-96.blogspot.ro/2010/07/fagaras-ziua-2.html
Tot ceea ce mai imi aminteam era ca iubesc Fagarasul, ca il admir ca fiind cel frumos loc din lume, si ca il privesc aproape ca pe un zeu, in fata caruia trebuie sa vin in fiecare an ca sa-i aduc omagiul. Si ca bucuria simtita in fiecare excursie acolo bate de departe stresul de pe traseu (atarnat de un cablu, de exemplu), si febra musculara ce ma chinuie cateva zile dupa...
Eh, privind acum inapoi am puterea sa zambesc, nu a fost o greseala, ci dimpotriva, cea mai buna alegere pentru un weekend in care aproape toata Romania mergea la mare (eh, mai putin acei cativa mii de oameni care se inghesuiau sa admire Barajul Vidraru), ma bucur ca l-am revizitat, ca i-am adus omagiul, si ca am fost acolo sus pe creste (vorba cantecului "maine, vom urca iar in creasta, amintirile ne cheama, ooooo, maine veseli iar vom fi"), dar nu a fost deloc usor. Drumul este foarte solicitant fizic, iar inaltimile pe langa care trece in cateva pasaje sunt foarte neplacute pentru cineva cu rau de inaltime (ca mine, de exemplu). Dar bucuria de a fi mers iar in Fagaras, placerea (chiar daca un pic hedonista) de a fi fost acolo, intalnirea cu alti turisti care impartasesc aceleasi sentimente (nu neaparat raul de inaltime), etc, compenseaza din plin. Putine sunt locurile din lume prin care am calatorit (aproape 30 de tari pana acum) in care sa fi gasit ceva care sa imi placa cat de cat ca Muntii Fagarasului - Aurora Boreala in Islanda ar fi cam singura care mi-a placut mai mult. Si, poate comparabil, Caucazul, atat cat am prins din el cand am fost in Georgia (http://iva-96.blogspot.ro/2012/10/ziua-3-georgia-kazbegi.html).
Gata cu vorbele, mergeti acolo si bucurati-va de Fagaras! In continuare, descriu excursia noastra.
Am plecat tarziu din Bucuresti, fata de ora fixata initial, asa ca nu am mai ajuns la Balea Lac. Intrucat ar fi trebuit sa instalam cortul pe intuneric, am preferat sa ne oprim cu 27km mai devreme de Balea, si sa deviem 7km spre Hotel Cumpana (pe marginea Lacului Vidraru), pe un forestier destul de praf, dar accesibil. Acolo erau si posibilitati de campare, dar avand in vedere ca dimineata ar fi trebuit sa petrecem ceva timp cu stransul cortului am preferat sa ne cazam (90 RON, Hotel Cumpana, destul de obosit, dar cu camera cu 2 paturi, baie si apa calda, pe malul Lacului Vidraru).
Drumul spre Cumpana, cu sase cai frumosi (sau patru, in poza)
Camping langa Cumpana, la inceput au bagat muzica populara, dar filonul popular de grataragii nu se dezminte, pe la miezul noptii trecusera pe manele
Casute
Lacul Vidraru (parca seamana un pic cu Loch Ness?? http://iva-96.blogspot.ro/2011/06/scotia-ziua-7-loch-ness-eilean-donan.html
Hotel Cumpana
Sambata dimineata am plecat spre Balea Lac pe la vreo 7, si am parcurs cei 7+27km in mai putin de o ora. Ah, ce placere sa conduci pe un Transfagarasan aproape liber de alte masini!!!
Poze transfagarasan
(pe una dintre culmile din zare urma sa fim noi 12 ore mai tarziu, 1.200m mai sus)
La Balea era un frig destul de aspru in comparatie (absurda, desigur) cu Bucuresti (15 grade Celsius, fata de cele 33-38 de grade in care capitala si restul tarii erau cufundate, in canicula din august). Am luat un mic-dejun la botul calului, si am inceput sa urcam pe la ora 9.
De la Balea sunt doua cai de urcat. Una este prin spatele Cabanei Balea, banda albastra, cealalalta pleaca de la parcarea de langa iesirea din tunelul Transfagaran, pe stanga cum iesi din tunel dinspre sud, pe marcaj cruce rosie, care se intersecteaza cu banda albastra undeva mai sus. Pleci de la Balea de la ~2.000m, si ajungi in Saua Paltinu la 2.300m.
Balea vazuta de sus
si mai de sus
Saua Paltinu
In zare, Varful Negoiu (al patrulea varf din stanga)
Spre Varful Laitel, sub Varful Laita, prima zona de cabluri
Dupa fiecare colt de munte parcurs, peisaje fabuloase se arata, taindu-ti respiratia
Urmeaza o portiune domoala
Si o privire aruncata inapoi, spre cararea de sub Varful Laita
Si in fata, spre Varful Laitel, pare lejer traseul...
Spre vale, la stanga (spre sud, adica)
Doi meseriasi la maraton
Eh, dar nu e lejer deloc, urmeaza a doua portiune cu cabluri si cu taiatul respiratiei, de data asta pe varful muchiei care leaga doua varfuri (Laita si Laitel)
Bucata cu pricina, privita dupa ce am trecut prin ea (poza nu surprinde grozavia)
De pe Vaful Laitel (2.390m) privind spre drumul pe care am venit)
Privind inainte, spre Negoiu
Si spre Lacul Caltun
Si drumul spre el
Si inapoi, spre est, Varful Moldoveanu
Coborare de pe Laitel (nasol - un turist a murit acum vreo doua luni alunecand pe acolo)
Aproape de Caltun
Privire inapoi spre Varful Laitel
Un interior spartan, Refugiul Caltun (atentie, e REFUGIU, adica doar in caz de nevoie te adapostesti acolo)
Turisti spre Negoiu (acele siluete din stanga varfului)
Dupa cum probabil s-a inteles din ceea ce povesteam mai sus, eu nu am mai purces spre Negoiu. L-am asteptat 3 ore pe tovarasul meu, care a mers intr-acolo; am tras vreo ora si ceva un binevenit pui de somn sub razele soarelui, pe pajistea inverzita, apoi am cam prins frig celelalte doua ore, cand soarele depasise caldarea in care se afla lacul. La Caltun era ca in gara, unele grupuri veneau, altele plecau. Am prins cam o ora in care nu mai era nimeni pe acolo, si, Doamne, ce calm si liniste era!...
Drumul de intoarcere (cruce albastra), vazut de la Caltun
Returul, pe cruce albastra, este indicat doar pentru ca ofera o varietate fata de drumul de venire (cel pe banda rosie, pe Laitel). Este mai lung (fata de returul pe Laitel si asa mai departe) si ca distanta, si ca timp (am estimat noi, cel putin jumatate de ora), dar macar este alt drum decat cel pe care ai venit. Coboara pe la 1.800m, merge pe curba de nivel, apoi in urcus usor, spre 2.000m, apoi ofera o surpriza destul de neplacuta, respectiv un urcus abrupt spre 2.150m (neplacut mai ales pentru cei cu rau de inaltime).
Peisaj superb spre sud
Acel munte despre care un cioban intalnit pe drum ne-a spus ca trebuie sa il urcam. Noi am crezut ca face misto de noi - cum sa urci un munte aproape vertical?!?!
Eh, chiar acel munte aproape vertical trebuie urcat... De la ~2.000m la ~2.150m. In mijloc se vede saua unde trebuia sa ajungem.
Trei imagini care ar trebui sa ofere panorama de unde eram noi, in caldare
Cam cum era panta pe care urcam (mai bine de 60 de grade inclinatie)
Muntii de unde veneam
In zare, sudul Fagarasului
Poteca de intoarcere spre Tunelul Transfagaran - din nou, bun pentru amatorii de senzatii tari, nasol pentru cei cu rau de inaltime - diferenta de nivel doar un kilometru si ceva pana jos, abrupt cat incape...
Si, in final, intrarea in tunel (dar tot sus, tot nasol...)
In sfarsit, in tunel
Ajunsi inapoi la masina am considerat ca am tras prea mult de corpurile noastre ca sa le supunem la o noapte in cort in locul uneia pe un pat moale, intr-o cabana unde sa facem un dus fierbinte, etc. Asa ca am plecat la vale cautand o pensiune. Ne-am oprit in cateva locuri unde era plin (dealtfel nici nu am fi vrut sa stam acolo, in miros de gratare si in aglomeratie semi-urbana), asa ca ne-am decis sa mergem inapoi la Cumpana. Din pacate si acolo era plin (se pare ca poporul traieste din plin sfarsitul de saptamana), dar am impuscat ultima camera la Cabana Lac Vidraru, un pic mai sus de Hotel Cumpana.
Cam asta fu. La intoarcere, duminica, dupa un somn de 11 ore binevenit, am mers cat am mers pe Transfagarasan pana sa prindem dopul, aproape de Barajul Vidraru, unde o mare multime de oameni se oprisera sa admire lacul...
Pentru cei care au ajuns pana aici cu povestea, as mai adauga ca se gasesc nenumarate pensiuni de-a lungul drumului spre Balea Lac, grupate in principal in doua zone: pe langa Lacul Vidraru si in drum spre Balea Lac, cu vreo 10km inainte de a ajunge acolo. Exista posibilitati de cazare si la Balea, dar opiniile gasite pe Internet despre ele sunt sumbre: preturi mari, servicii proaste. Si mai sunt si nenumarate locuri de pus cortul, cel putin de-a lungul drumului dinspre Cumpana spre Balea am gasit o multime de corturi asezate pe marginea drumului...
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu