4 oct. 2013

Uzbekistan - Ziua 7 - Samarkand si Shahrisabz

Dis-de-dimineata plecam prin orasul nou, scopul nostru fiind sa schimbam niste dolari si sa luam bilete de tren catre Taskent. Traversam o zona de parcuri foarte placuta si alta foarte ruseasca, un pic chiar sovietica pe alocuri, si ajungem la bazar/piata.







Acolo, tot felul de indivizi, unul mai dubios decat altul, se ofera sa ne schimbe bani. Trecem de ei, intram in piata, iesim prin partea cealalta, unde un malac se baga in vorba cu noi, oferindu-ne un curs de schimb de 2.600 sum pt un dolar. Accept, ii dau o hartie de o suta de dolari, primesc in schimb 226.000 sum. Ma enervez, ii zic ca nu mi-a dat cat trebuie, vreau sa iau suta inapoi, imi explica ceva cum ca ala e cursul de cumparare, nu de vanzare, si asa mai departe, eu insist ca vreau suta inapoi, el se mai scarpina prin buzunare, imi da intr-un final 250.000 sum, si imi intinde zambitor/amentinator o caraba - "prieten, da?!". Bine, prieten, nu ne mai agitam pt 10.000 sum, echivalentul a mai putin de 4 dolari.

Mergem apoi la agentia de turism din oras (langa Banca Nationala, aviz amatorilor), de unde luam bilete de tren spre Taskent, pentru maine, ora 18.15.

Intre timp se face ora 11. Avem deci doua zile de Samarkand. Ce sa facem? Am putea sa mergem la Shahrisabz astazi sau maine, si sa vedem Samarkandul in cealalta zi. Ne gandim ca maine plecam acasa, o sa fim obositi, etc, deci poate ar fi o idee sa mergem azi la Shahrisabz. (Shahrisabz este locul de bastina al lui Timur Lenk si apare pe multe harti turistice ca un obiectiv destul de important - personal cred ca merita vazut mai degraba pentru aerul autentic local, si pentru drumul prin munti, decat pentru urmele marelui conducator - un sarai in ruina si un mausoleu in care pana la urma isi doarme somnul de veci altcineva).

Mergem deci in piata de vis-a-vis de Registan, punctul de plecare catre Shahrisabz. Ne intampina un domn corpolent, de vreo 40 de ani, care ne ofera excursia dorita. Eh, acum noi stiam de la gazda ca un asemenea drum ar fi (pentru localnici) vreo 13.000-15.000 de sum. Dus. Inca pe atat la intors, deci pentru doi, vreo 60.000 sum. Ceva mai scump, 50$ (130.000 sum) daca vrei un taxi care sa te ia de la hotel si sa te depuna inapoi acolo. Deci, negociem, tipul ne cere 120.000 sum pentru o excursie in care sa stea dupa fundul nostru cateva ore prin Shahrisabz, iesim pe la 80.000 sum, dar agreem sa mai ia inca doi uzbeci incolo. Dupa zece minute in care agata doar o tipa, ii propun sa ii dam 90.000 sum si sa plecam. E de acord.

Pe cei 90 de km spre Shahrisabz, opreste de en-shpe ori. Sa cumpere rosii, sa cumpere struguri, sa cumpere alte o mie de chestii, apoi sa le lase surorii, fratelui, prietenului, sotiei dintr-un sat de pe drum, etc. Noi suntem ok, dar uzbeca face treishpe-paishpe...








In fine, traversam muntii, care sunt dementiali, pe la 1.700m, si ajungem la Shahrisabz. Ne debarca aproape de marele monument, Ak-Saray, marele palat al lui Timur Lenk, din care nu a mai ramas decat o parte din poarta de intrare - Doamne, cat de impresionant o fi fost intregul palat?! Si era doar resedinta de vara... Prin care oricum Timur nu a facut prea multi purici, plecat fiind marea parte a vietii prin campanii de-a lungul si de-a latul Asiei...





Il vizitam, apoi ne reintalnim cu soferul si luam pranzul. Cu ocazia asta se lamureste si misterul dublarii preturilor la mancare (ma rog, se lamureste pe drumul de intoarcere, cand soferul ne spune ca tanti de la restaurant ne-a umflat nota cu vreo 30%).

Apoi mai vizitam ce se poate prin acel oras. Este foarte autentic uzbek, vedem cum arata de fapt viata pe la ei. Bazar, etc. Aici chiar nu este poluat de turism, si iti faci o idee despre ce inseamna de fapt viata in aceasta tara.







La final, ajungem si la ceea ce s-a fi dorit a fi mausoleul lui Timur Lenk, insa marele conducator a murit iarna, cand drumurile spre acest oras erau blocate de zapada, si au fost nevoiti sa il ingroape in Samarkand. In mausoleul din Shahrisabz sunt ingropati cica doi necunoscuti...






Ne intoarcem deci spre Samarkand, si admiram drumul spectaculos prin munti.







Seara o mai ardem prin fata Registanului, prilej cu care un militian ne informeaza ca vom putea urca maine in marele minaret, sa admiram rasaritul soarelui, contra a 10.000 sum. Dar va trebui sa facem asta la ora 6 dimineata, deci nu ne prea entuziasmeaza...


Inapoi - Ziua 6 - Samarkand
Continuare - Ziua 8 - Samarkand si retur acasa

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu